Achilianu

N-am inteles, nu inteleg si, la cum ma cunosc, nici nu-s premise sa inteleg candva de unde se trag laudele si ofrandele istorice aduse scolii romanesti. Sigur, renumele se propaga exact ca o ciuma, insa, antidotul pentru renume s-a gasit demult: Lipsa  rezultatelor(asta in cazul unui sistem de invatamant).

N-a fost sa fie sau n-a vrut Dumnezeu(pentru cine prefera asa) sa avem si noi un Harvard sau un Oxford care in comparatie cu restul universitatilor castiga clar la ideea de renume. Pe langa asta, acel renume este insotit, asa cum e si normal, de prezenta rezultatelor. N-avem nici licee ca cele din America, cat despre primare, gradinite si crese…nici vorba.

Inevitabil ajung la ideea ca noi n-avem nimic, dar am sa incerc sa-mi las ego-ul, calm si calculat, departe de acest post.

Citeam in cartile de istorie ca prima universitate din Ardeal s-a construit la data de…ca primul liceu din Cucuiatii din Deal a fost functional in anul…ca din scoala romaneasca s-au ridicat cei mai shmecheri artisti in ale penitei, aia cu care ne mandrim acum, dar care au fost persecutati la vremea lor de oameni exact ca noi; aia pentru care mai suntem si noi renumiti, desi n-am avut nicio legatura cu geniul si opera lor. Sigur, un Marin Preda, un Eliade si un Noica, doar cativa dintre ei.

Tot in cartile de istorie sau, ca sa nu par prea cult eu facand avioane din cartile de generala si de liceu, din auzite de la profi stiu ca toata vrajeala asta(pot sa zic asa?) pe care o numim scoala romaneasca nu a scos mereu tampiti. A fost o vreme cand era foarte cautata, asta in pofida lipsei unor varfuri universitare, asa cum am zis la inceput.

Veneau pe piciorusele lor(poc-poc-poc) straini care aveau una si buna in cap: Sa studieze in Romania! In ideea ca nu erau toti batuti in cap, ma gandesc ca veneau prin Romanica pentru ca se facea scoala.

Probabil nu erau intampinati de tavanele cazande, de lipsa instalatiei electrice si/sau termice, de miserupistii profesori, de directorii  afiliati politic, de golaneala analfabetilor cu aspiratii de “cel mai shmecher din curtea scolii”. Probabil. Probabil mirositoare wc-uri nu existau pe vremea aia, iar interesul profesorilor si al elevilor/studentilor era, mai mult ca sigur, intr-o stare erecta.

Mai ca as putea sa cad prada ideii conform careia o generatie nu seamana cu alta, ca interesul, inteligenta si rezultatele unor oameni nu pot fi comparate cu cele ale altor oameni, ca in viata unui sstem de invatamant, exact ca in viata de zi cu zi, exista si urcusuri si coborasuri. Daca n-as fi un optimist avizat, mai ca as spera sa se termine acest coboras si, continuand in ideea de speranta, as astepta urcusul. Insa, pentru a urca iti trebuie atat profesori cat si elevi/studenti. Noi n-avem asa ceva! Avem exceptii! Putine, foarte putine, din ce in ce mai putine, incomodate din ce in ce mai mult de uscaturile care au pus stapanire pe padurea asta numita, acum, atipic sistem de invatamant.

Elevii sunt incurajati in mod tacit sa refuze performanta si sa aleaga preocuparile imediate: Violenta, gagicareala, locurile de munca. Daca primele doua sunt rezultatul unei slabe modelari a personalitatii tanarului-lucru cu care se ocupa si profesorul-a treia  preocupare imediata este strict din vina statului. Cu alte cuvinte, un elev nu trebuie sa munceasca pe timpul scolii. El nu trebuie sa se gandeasca la alea 10 clase obligatorii, ca mai apoi sa renunte in tragica si totusi fireasca idee de a-si intretine familia. Nu e normal, nu e uman.

Iar studentii…offf, studentii! Aleg, de cele mai multe ori, facultati cu care nu fac nimic, in care nu invata nimic si, pe care, pana la urma, le fac degeaba! Si e pacat…E pacat ca se mizeaza pe inteligenta omului. E pacat ca nu se formeaza un student inca din liceu. De catre profi. Mare pacat! Nu cred ca-s prea multi cei care isi stiu exact drumul in viata, care pot sa aprecieze corect si obiectiv inclinatiile lor. Un profesor cu har si cu inteligenta ar putea sa indrume un elev care, asa cum am spus, de cele mai multe ori, nu este capabil(din lipsa de experienta) sa aleaga corect el pentru el.

Sunt o groaza de lucruri pe as putea sa le reprosez…dar cui? Actualului ministru? Fostului? Celui care va veni? La dracu, la remanierea asta care a dat nastere guvernului Boc V, mai toti mizau pe remanierea actualului ministru al invatamantului. N-a fost schimbat, dar daca era? Se schimba ceva in fond? Nu, clar ca nu! Forma e singura chestie care ne preocupa. Sa fie diplome peste diplome, foi  peste foi, stampile peste stampile…ATAT!

P.S1 : Raman la ideea mea : Un sistem este format din oameni si nu din cladiri, diplome si interese politice. Vrei sa schimbi sistemul? Schimba oamenii! Dar e greu…

P.S2 : Multumesc…

P.S3 : Lucrurile si persoanele au importanta atata timp cat noi le dam importanta, nu?

P.S4 : Sanatate cititorului si celui care nu citeste

Scurt si la obiect :

1. nu ma intereseaza ca romii sau rromii vor sa li se zica asa, cand de niste foarte multi ani li se zice tigani. Poate, zic poate, daca se da vreo lege in care ar fi stipulata denumirea oficiala si eventualele repercursiuni(penalizari financiare, ma gandesc, adica amenzi) in cazul in care nu este folosita denumirea oficiala. Lege evident neaplicabila datorita realitatii in care traim. Bai, in mintea mea, tiganul e tot tigan si nimic nu va schimba asta. Si da, ma refeream la denumire, nu la conotatie, pentru ca, nu-i asa, nu trebuie sa catalogam oamenii dupa rasa, apartenenta religioasa, sex, preferinte sexuale, etc.  Apropo, nu ne-am saturat sa tot discutam despre asta cand e vreo stire despre tigani? Cumva ne scuzam pentru ceea ce nu am gandit, acel ceva, de obicei, fiind gandit de mai toti oamenii, in mod inevitabil.

2. Ala de a filmat este un mare … Completati pe linia punctata! Omul isi facea treaba, desigur, dar ala era intins pe strada, batut ca vai de capul lui si asta ii baga camera pana-n amigdale. Probabil ca erau binevenite niste intrebari de genu’ : Te doare? sau Ai meritat-o?

3. Cica o fata i-a pus p-aia :

a. Fata e o curva ordinara pentru ca :

1. Batutul a refuzat-o amoros-si da, aia-i doar o curva penala. Te pune pe ganduri sa mai refuzi vreo retardata care iti face avansuri, nu? Si nu, nu ma laud, dar am mai refuzat si eu vreo cateva fete…bai, toate erau normale si, chiar daca au fost triste sau au plans, te-a trecut. Cel putin nu au pus pe nimeni sa ma scaltofeasca crunt ca pe baiatul din imagine.

2. Batutul era violent cu fata-Nu neaparat violent in sensul ca o batea, dar se stie cum sunt baietii, nu? Bine, nu toti, dar majoritatea sunt niste dobitoci. Din mai multe motive, doua ar fi urmatoarele :

Pentru ca pot si pentru ca asa dau bine in comunitatea de crai din care cica fac parte.

Oricum e nasol si e si vina fetei, mai ales pentru ca e trist daca s-a ajuns la asa ceva-sa iti faci dreptate singur, tu minor fiind.

4. Nu era vorba de nicio fata si tiganii aveau ceva de reglat cu batutul. Atunci :

a. Batutul n-a avut nicio vina si tiganii s-au luat de el sau ceva. Deci da, nasol. Nu e vorba numai de tigani, in ziua de azi sunt multi astfel de shmecherasi care se iau de tine fara sa le faci nimic.

b. Batutul le datora ceva sau, cine stie, poate a altoit si el pe vreun tigan prieten cu astia 3 si baietii s-au razbunat. Bai, nasol! Eu sunt adeptul “parte in parte”. Adica da, ma bati-aia e, te bat-aia e. Veniti 2-3, 5-10 pe unul singur? Da, asta spune ceva despre barbatia din voi. Bine, urasc bataia la fel de mult cat urasc cearta-pentru ca trebuie sa iasa un castigator si sunt sanse mari ca sa nu fi tu ala.

Cam atat!

P.S1 :  Multumesc…

P.S2 Lucrurile si persoanele au importanta atata timp cat noi le dam importanta, nu?

P.S3 : Sanatate cititorului si celui care nu citeste

Tinerii au probleme.Si asta nu e de ieri sau de azi, e dintotdeauna. Partintii nostri au avut probleme atunci cand erau tineri, bunicii si, in general, asa ca sa rezum, orice fiinta teribila pe care o numim om.De cele mai multe ori acele probleme nu vizau plata facturilor, asigurarea hranei si/sau cresterea copiilor. Dupa cum se vede, nu ma refer la tinerii care au decis/s-a intamplat sa fie parinti. Pentru ca atunci cand apare un copil, hai sa recunoastem, totul se complica. Pozitivul situatiei fiind, de cele mai multe ori, peste negativul ei.

Da, tinerii au probleme. In dragoste, la scoala, in societate. Toate problemele lor, zic eu, pornesc, si nu-i de mirare, de la “inadaptabilitatea”  cu care ii inzestreaza familia si societatea. Ca in orice alta activitate croitoriceasca, caci asa-i si cu formarea tinerilor, se lucreaza cu materialul clientului. Evident ca daca nebunelul e nebunel, e mai dificil, dar nu imposibil. Insa, de cele mai multe ori, atat familia cat si societatea renunta la a mai investi timp, iubire si bani in odrasla. Astia, zice eu, sunt eternii inadaptati. Lucruri extrem de teribile se pot intampla daca un astfel de tanar nu are forta interioara pentru a repara ceea ce atat familia cat si societatea ori n-au vrut, ori n-au putut sa repare. Sau sa construiasca.

La noi, in Romania, este de inteles. Avem parinti si bunici care au trait in comunism, oameni, de cele mai multe ori, buni. Dar, oameni care au ei insisi probleme. Oameni care nu au scoala vietii in ale educarii tinerilor. Nu toti, evident. Eu nu incerc sa generalizez in posturile mele, pentru ca, de cele mai multe ori, vorbesc despre oameni si oamenii, cred eu, nu au cum sa fie catalogati, nu au cum sa fie analizati toti la comun. Poate si pentru ca asemanarile dintre oameni produc si deosebiri.

Nu, nu e vina lor. Sau e. Stiti ce, nici nu mai conteaza. Aceasta este situatia si decat sa ne irosim timpul cu ceea ce ar fi putut sa fie, asa cum de multe ori facem, mai bine traim in prezent pentru a incerca sa cladim un viitor, nu? Dar, nici in alta parte nu e mai bine. Da, acolo lumea e mai expusa la chestiunile sensibile, profesorul meu de matematica le-ar numi chichite, chestiuni care pot genera frumos, dar de cele mai multe ori genereaza urat. Ma refer la ce gandesc, ce simt si ce vor tinerii. Daca, de exemplu, nu le faci educatie sexuala, ca tot e un subiect tabu, dar ei sunt inconjurati de bunaciuni, la ce crezi ca se vor gandi? Daca nu le explici ca dupa o deziluzie in dragoste ei au castigat mai mult decat au pierdut, ce crezi ca se poate intampla? Au castigat experienta de viata, oricat de lame suna. Daca nu le explici de ce nu le poti cumpara lucrurile la care ei ravnesc, ce crezi, o sa incerce sa le obtina prin orice mijolace sau o sa te creada pe cuvant?

Dar, asa cum se obisnuieste, renuntam sa mai luptam pentru ceva la care stim ca nu ne pricepem. Ma refer la familie si la societate. Exista si rea vointa, exista si nepasare. Poate ca am sa revin la subiect si cu alta ocazie pentru ca este un subiect dificil, greu de abordat, dar un subiect care ma intereseaza.

P.S1 :  Multumesc…

P.S2 Lucrurile si persoanele au importanta atata timp cat noi le dam importanta, nu?

P.S3 : Sanatate cititorului si celui care nu citeste

Stiti acea dorinta “as vrea sa pot sa cant” sau “as vrea sa pot sa desenez”? Da? Si, de ce nu am vrea sa facem aceste lucruri? Pana la urma, o melodie si un desen/o pictura sunt foarte expresive, nu? E aproape magic. Ba nu, chiar e magic! E bine, e frumos, e pur sa poti sa transmiti sentimente, idei si ganduri prin muzica sau prin desen. Este extrem de placut sa asculti si sa vezi, apai sa creezi. Sau, cel putin, asa imi imaginez. Imi imaginez pentru ca eu am fost, sunt si voi fi afon in cele doua domenii. Daca voi credeti ca-i chinuitor sa cititi ce postez…ohooo…nu ati vazut nimic! Sa ma ascultati cum cant. Ala chin!

Imi aduc aminte de orele de muzica din generala. Nasol! Am facut generala intr-un orasel. Sigur stiti paradigma : Oras mic, ne cunosteam intre noi, dadeai un vant intr-un capat al orasului si imediat ajungea in celalalt capat. Partea buna era ca eram, ca si acum, simpatic si, poate si de aceea, nu picam la desen si la muzica. Dezastru e putin spus. Serios. Asta-i situatia, trebuie sa ma impac cu ea, desi parc-as fi vrut sa am macar unul din cele doua talente. Nu a fost sa fie…ma multumesc sa fiu frumos, destept, iubit…si modest!

Imi aduc aminte de “ciobanasul cu 300 de oi”. Bai, cat m-a chinuit porcaria asta de cantecel! Aveam un profesor tanar, unul care avea si ganduri preotesti. Omul le canta, dar cred ca atat de bine. Avea, cum s-ar zice, o placere bolnava : La ora de muzica ne punea pe toti sa cantam ceva. De vreo 5 ori mi-a picat cantecelul mai sus amintit. D-aia il urasc! Stiti ca are suisurile si coborasurile alea in tonalitate. Si eu stiu, dar nu le puteam reproduce. Ori o urcam unde trebuie si acolo o lasam, ori o coboram destul de jos, incat nici cu macaraua nu o mai puteam ridica la loc.

Pentru mine, astfel d eore treceau foarte greu. Asa cum altii stau cu geana pe ceas la ora de mate, asa stateam si eu la orele de muzica/desen. Nu, nu ma intelegeti gresit, eu vroiam sa pot sa cand/desenez. In mintea mea, muzica suna excelent, desenul era copie fidela dupa cel al profului, dar…cand venea momentul sa iasa…uuuaaauuuuuuuuuu…Chinuitor! La desen, aveam un profesor-pictor…bai, eram fermecat de ce putea sa faca ala cu niste bucati de creta si cu o tabla neagra care, dupa ora lui, prindea viata. La mine nu, la mine hartia A4 era chinuita, era pe moarte. Asta-i singura situatie de la ora de desen pe care mi-o amintesc…Celelalte s-au pierdut pentru ca eu am vrut sa se piarda. Bun! Eram la ora de desen, proful deseneaza niste schiori, partia si in fundal niste copaci. Pun mana pe creionul din dotare si incep…si fac…si fac…Evident, incepusem cu schiorul. Si, ce sa vezi? Semana mai mult cu un pom. Zic, nu are nimic! Fac pe asta sa fie pom si urmatorul va fi schior…Am sa-i zic profului ca un schior s-a dus pe o partie mai abrupta! Si fac…si fac…si fac…Da, asta semana a schior! Semana a om care a cazut de la etajul 2, rupandu-si fiecare oscior din corp…om care s-a gandit el in mintea lui sa se dea pe schiuri…imediat dupa ce a fost pus in ghips. Evident ca era misto..in sensul de “mai putin nashpa decat nahpa”! Cum pana mea sa iti iasa dintr-un om un pom? Simplu, nu? Adaugi inainte de “om” litera “p”. Sau cum sa iti iasa dintr-un om un om ghipsat din cap pana-n picioare? Simplu! Omul era schior si inainte, s-a accidentat la un salt si, pentru ca era nebun dupa aceasta activitate, s-a pus pe schiuri, desi era bandajat si nerefacut. E? EE? EEE? Sunt un geniu sau ceva?

As fi preferat sa fac geometrie 10 ore, decat sa fac o ora de muzica si una de desen. Nu ca as fi fost eu mare matematician, dar orice era mai bun decat durerile de cap cauzate de o amarata de ora de muzica sau de desen. Fizica? Desi profa era si diriginta si era usor de irascibilizat? Sigur! 5 ore? Da, acum le bag! Geografie? Desi chinuitoare, pentru ca nu m-a atras, as fi incercat sa am orgasme multiple la auzul ca forma de relief X are proprietati unice si ca formarea ei a durat cat nu o sa traiesc eu si tot neamul meu…! Romana? Vai, imi merge gura…Atelier? Frate(soro), I can get dirty! Deci da, orice in afara de muzica si desen!

Mai jos 2 tablouri super misto, parerea mea. Si, daca sunteti de acord cu mine, inseamna ca nu trebuie sa ai talent la desen  sau muzica, pentru a le aprecia. Astea-s doua din tablourile pe care ai mei le au in casa. Nasol e ca nu mai avem numarul de telefon al pictorului, pentru ca am vrea sa ne mai faca  minunatii d-astea. Tablourile au fost facute in 2003.

P.S1 : Viata-i mai simpla in aceste doua tablouri, nu? Cand le vad, ma intreb cum ar fi sa traiesc acolo…

P.S2 :  Multumesc…

P.S3 : Lucrurile si persoanele au importanta atata timp cat noi le dam importanta!

P.S4 : Sanatate cititorului si celui care nu citeste

Nu cred ca scoala mai poate schimba ceva in mentalitatea elevului in ceea ce priveste cititul cartilor. Adica, nu mai prea poate, daca nu a facut-o cand era mic, in generala sau, mai rau, la liceu e de prisos. Acum au aparut atatea metode de a o fenta pe doamna profesoara : de la rezumatul colegului la rezumatele rezumatelor(alea de pe net). Nimic nu se compara cu cu cititul cartii, cu impresiile/ideile/trairile tale survenite in urma cititului.

De cate ori mi s-a promis zecele daca ciutesc cartea X. L-am primit pentru ca am citit cartile, pentru ca am vrut dar, si pentru ca am citit(uneori) rezumatele rezumatelor. Nu s-au prins, asta pentru ca am fost eu destept. ati sesizat ca am scris la trecut. Am fost.

Poate vanam un 10, poate vroiam sa fiu singurul din clasa a 5-a care citeste “Ciresarii”, sau primul care citeste “Rosu si Negru” , sau vroiam, pur si simplu,  sa citesc. Nu conteaza motivul, conteaza cu ce ramai. Si, acum, de ce nu mai citesc? Citesc ziare, subtitrarea la film, posturi de pe bloguri, dar nu si carti, sau foarte rar carti. Ma gandesc ca nu sunt singurul, nu? Bun, intrebarea devine : De ce nu mai citim?

Stiu! “N-am timp!” “Are 1000 de pagini!” “Ziua e prea scurta!”  “Am altele pe cap!” etc…

Am o varianta de rezerva atat pentru elevi si studenti cat si pentru ceilalti dornici sa citeasca. Nu ocupa mult timp, e ca si cum ar citi altul pentru tine adica, asa este!

Audio book , la asta ma refer. Citeste unul sau una, voce placuta urechii si in vreo 2 ore “ai citit cartea” …

Astfel, “am recitit” :  Moara cu noroc si Popa Tanda de Slavici

Asta numai aseara!

Este o metoda mai putin “ortodoxa” dar, decat sa isi fure caciula citind cele 20 de randuri ale rezumatului pe care l-a gasit pe net la sectiunea : “Rezumate de nota 6″ …

Plus ca urechea filtreaza mai bine informatiile decat ochii, nu?

P.S1 : Am dat peste o “maxima”  in cursul de “Invatare Automata” pe care am avut ocazia sa il citesc abia in perioada de restante. Deh, nu sunt un sfant! Cred ca se potriveste acum si cred ca mesajul este cam acelasi daca inlocuim verbul  “a invata” cu “a citi” : “Singurul lucru important este ceea ce învăţăm după ce ştim totul.”
(Earl Weaver)

P.S2 : Multumesc…

P.S3 : Sanatate cititorului si celui care nu citeste (suna cam aiurea tocmai al postul asta, nu?)

Asa si? Inainte sa inceapa scoala vedem aceleasi stiri potrivit carora lucrarile de renovare la scoli nu s-au terminat sau, mai rau, ca nici nu au inceput. Ca cica n-au venit banii sau au venit prea tarziu. Sau, mai nasol, i-a luat directorul. Evident ca i-a justificat cumva. Pai cum? Raspuns :  Simplu!

A luat niste becuri/neoane, niste intrerupatoare/prize, a luat niste vopsea sa dea cu penSULA pe cateva banci si…gata bugetu’ !

E bine, nu?

Am uitat de fatarnicia alora de la stiri, formatorii de opinie…Ca sa umple spatiul de stiri mai baga cate un “reportaj” despre cum se pregateste Lizuca de scoala. Lizuca face parte dintr-o familie cu venituri medii sau chiar bogata…Si o vezi pe Lizuca alaturi de familie cum sparge peste 1000 lei pe rechizite/haine/si alte helea(cum se zice pe la mine la tara)…Deci, Lizuca e pregatita de scoala…Da’ ceilalti? Aia de nu au bani ca sa isi schimbe tinuta? care scriu cu un stilou vai mama lui? Aia de merg pe jos 10 de km ca sa ajunga la scoala? Si cand ajung acolo ce gasesc? Pai, va zic eu ce gasesc!

gasesc o banca in care sa isi odihneasca oasele obosite de atat drum si…mai gasesc si o profesoara/invatatoare care abia ce si-a luat examenul de titularizare…ati vazut ce note au luat cei care trebuie sa evalueze activitatea elevilor?

Concluzie : Lizuca si-a luat de imbracat, de incaltat si-a luat rechizite…si ceilalti si-au luat si ei…un ceas desteptator ca sa se trezeasca la 4, sa dea la vaci/porci si apoi sa plece la scoala ca au auzit si ei ca e buna la ceva, scoala asta…sau, nu e? A! Nu este buna ca cica scoate tampiti!N-am zis-o eu…

P.S : Sanatate cititorului si celui care nu citeste (ca doar toti suntem tampiti)