Achilianu

E aici. A doua e aici. In zilele urmatoare o sa mai apara si altele. Poate?! Bine ca se stie unde o sa apara, nu?

P.S1: Recunosc ca ambele au fost retusate de catre omul caruia o sa-i scot multi peri albi. Nu stiu de ce, da’ am eu asa o presimtire

P.S2: AAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAA!

P.S3: Cam atat! 

P.S4 : Multumesc…

P.S5 : Sanatate cititorului si celui care nu citeste…

… merg eu la taranoaia la un gratarel, la un mic si – probabil – o caruta de beri, las cu limba de foc urmatoarele melodii. Sau ceva. Nu de alta, dar am inteles ca blogging-ul de pe la noi a evoluat atat de mult, incat nu se mai cade sa pui iutuburi pe blog. Cu muzica, ori cu faze comice.

Eh, mie-mi place sa merg impotriva curentului. Plus ca, zic eu, pentru o evolutie a oricarui domeniu trebuie, mai intai, sa evolueze si omul care lucreaza in acel domeniu. Si mno, doar suntem romani. Ca sa nu mai spun ca exista unii care pun poze cu gagice, sustinand sus si tare ca ei creeaza continut. Desigur. Continut pentru labari ori pentru satuii de nevasta/prietena.

In fine…

 

 

P.S1: Ar mai fi si cartea “Despre Ingeri” a lui Andrei Plesu, carte bunicica. Plus ca merge asa dupa Paste. O carte prin care poti sa-l cunosti pe adevaratul om de cultura. Plesu nu e deloc omul plictisit care vorbeste cu Liiceanu pe la TVR, in emisiunea aia la care nu s euita nimeni.

P.S2 : Multumesc…

P.S3 : Sanatate cititorului si celui care nu citeste…

De cand mi-am facut blogul, mi-am incheiat posturile cu P.S-uri. Unele erau mai pe subiect, alte nu, dar na, nimeni nu se naste invatat. Ultimul P.S al fiecarui post era deja atribuit – sa zicem – semnaturii mele, desi detest ideea/conceptul.

Recunosc ca am vrut sa fie ceva memorabil sau macar ceva un pic mai interesant decat banalul in sine. Si, atunci, m-am gandit la teoria mea, cea legata de oameni – teorie pe care o am de pe la 10 ani:

Eu cred ca niciun om nu e sanatos. Unii au probleme fizice, altii psihice. Unii au obsesii, altii au dorinte. Unii au impresii eronate, prejudecati ori sperante desarte, altii au asteptari mult prea mari. Unii au defecte, altii au trecuturi dubioase, iar altii, pur si simplu, sunt contaminati de ei insisi, de raul in care vietuiesc, de alti oameni. Unii pot, dar nu fac, iar altii fac, dar nu pot! Mereu e asa si mereu iese URAT(pentru ei si pentru ceilalti)!

Intr-un fel sau intr-altul… toti suntem bolnavi, fie ca-i boala trupeasca, sufleteasca, ori prostie. Si da, de aceea am ca final de post acest P.S, aceasta “urare”. Desi nu prea are niciun efect, desi, in esenta, e la fel de inutila ca orice masura sau actiune pe care o intreprindem pentru a ne insanatosi. Insa, e doar un mic semnal de alarma pe care imi place sa-l trag, pentr a-mi reaminti ca lumea in care traiesc nu e perfecta, ca oamenii nu sunt asa cum vor sa fie, si ca orice pas pe care il facem spre a ne insanatosi, ne imbolnaveste mai tare…

P.S1: Of, de cand vroiam sa scriu treaba asta! Deh, timpul n-a mai avut rabdare cu mine in ultima perioada, dar l-am fentat nitel!

P.S2 : Multumesc…

P.S3 : Sanatate cititorului si celui care nu citeste…

…cu o batranica din Romania.

Inainte de a incepe, mentionez ca batranica este una tipica, din cele care se uita la ce fac vecinii, o povestitoare de banca, o femeie cu frica de Dumnezeu.

-Buna ziua, bre.

-Buna, maica.

-Cum va numiti?

-Fica lu’ Gavrila

-Pe sot il cheama Gavrila?

-A, nu, maica. Barbatu’ meu o murit – Dumnezeu sa-l ierte – il chema Pravalescu Dumitru. Asa imi zace dupa tata. Il chema Gabriel Astarastoaiei, dar lumea ii zacea Gavrila.

-Bine. Vroiam sa va pun niste intrebari. Se poate?

-Da, copile, se poate.

-Cati ani aveti?

-92.

-Inseamna ca ati trait si vazut multe la viata dumneavoastra, nu?

-Da, multe.

-Pai, ce parere aveti despre tinerii din ziua de azi?

-Pai, ce parere sa am? Nu e cuminti deloc. Nici buna zaua nu mai dau, apai sa mearga la biserica. Nu stiu, zau, nu stiu ce se alege de ei. Pai, pe vremea mea…

-Da, dar erau alte vremuri, mamaie!

-Erau, dar parca era oleaca de rusine la obraz. Acum se bat, te fura, n-au de lucru.

-Acum e si criza. Chiar, de criza economica ce zici, mamaie?

-Ce sa zic? Cica e facuta de scarbele astea de americani.

-De americani, zici?

-Pai da, asa zice la Jurnal.

-Pai va uitati la stiri? Va informati?

-Cum sa nu, maica? Dupa ce dau la porci, dupa ce bag gainile, ma bag in casa si dau drumu’ la televizor. Atat am castigat dupa Revolutie!

-Cum numai atat? Avem tot felul de libertati!

-Avem, maica, da’ ce sa faci cu ele daca nu e bani? Io am pensie de 450 de lei. Din ea tre’ sa mananc, tre’ sa imi iau “nasturi” si alte medicamente.

-Pai da, e greu, dar cica iesim din criza. Ne-au spus-o si Boc si Basescu.

-Apai… da-i dracu’ si p-astia!

-Pai, de ce?

-Boc ne-a taiat pensia. Lu’ fii-mea i-a luat 25% din salar.

-Pai da, dar ei zic ca nu aveau alta solutie.

-Eee, n-aveau! Am auzit eu ca a zis ala tanar, ala cu ochelari, ala de la PSD ca aveam!

-Cine, Ponta?

-Asa, Ponta ala!

-Pai, ce zicea?

-Pai, ca cica daca erau ei la putere nu ne luau din pensie. Apai, nici nu mai stiu, maica!

-N-avem de unde sa stim, bre. Dar, ce vroiam sa te intreb, cu cine ai votat?

-Cu Vadim, maica! Sa ne scape de Mafie! Asta n-are fata sa o trimita la Brucseles ala, n-are amanta, asta pare om care vrea sa faca.

-Ce sa zic, pacat ca nu s-a ales, nu?

-Pacat, maica, pacat! El si cu Gigi Becali faceau, maica, faceau numa’ bine!

-Se poate, dar, la fel, n-avem de unde sa stim. De Schengen ce stii?

-Cine-i ala?

-Nu, mamaie, Schengen asta nu e o persoana, e vorba despre zona Schengen, spatiul european fara frontiere. Si noi trebuia sa intram in zona asta Schengen. Aveam niste beneficii si niste responsabilitati.

-Apai, dracu’ sa-l ia si pe Schengen asta. La ce ne trebuie noua asta, cand noi n-avem ce manca? Io daca ma imbolnavesc, ce fac? Dispensarul din sat nu mai e demult, spital e in comuna Colacestii de Jos, dar e departe, maica!

-Pai, nici guvernantii nu stiu exact de ce ne trebuia Schengen, dar lasa, mamaie, asta. Cati km sunt pana la spital?

-Vreo 30.

-Pai si altu’ nu mai e?

-Nu mai e! Pai, nu s-a imbolnavit Chivuta lu’ Anton acu’ doua saptamani?

-Da?

-Pai da! Au dus-o cu ocazie, ca salvarea nu pornea.

-Astia n-au de nici unele, maica!

-Cum asa, nici acolo, la spital?

-N-au! Cand ne-am dus cu fii-mea sa nasca, am dus noi vata, am cumparat perfuzii, de toate. Ca cica spitalul e in faliment.

-Il comaseaza si pe asta, ma gandesc eu.  Fi-v-ar sanatatea de ras!  Alt spital unde mai e?

-In oras, maica. Da’ cine ma duce pe mine pan’ acolo, daca ma imbolnavesc?

-Nu stiu ce sa va zic… Da’ altceva vroiam sa va intreb : Va plac manelele?

-Manielele? Nu, vai de mine! Io-s cu populara, maica!

-Pai cum, bre, nu va place Guta?

Vai de mine si de mine, nu-mi place, maica! Are si mustata aia… Aoleu!

-Am vazut ca satul e marisor, cati locuitori are?

-Eh, vreo 1000, maica. Nici scoala nu o sa mai avem de la anu’. Nu mai e copii. Multi e plecati prin Italia si Spania.

-La munca?

-La munca, maica, la noi in sat nu se fura.

-Pai da, dar dincolo… Poate la cersit?

-Vai de mine si de mine, cum asa?

-Pai, asa! Nu stiti ca romanii asa sunt vazuti pe dincolo? Ca cersetori si hoti? Si, mai nou, ca violatori?

-Am vazut la stiri, maica, dar nu e de la noi din sat! Poate din satul vecin, asta de peste apa asta,  Luncavat ii zice la apa, iar la sat ii zice Scorburesti.

-Astia din Scorburesti sunt hoti?

-Hoti tare, mamaie. Pai, aveam vara trecuta vreo 20 de gaini si am avut la munca pe un baiat din Scorburesti, pe baiatu’ padurarului, un neastamparat.

-Pai, cum asa?

-Apai, peste tot a furat! Si ta-su platea pentru oalele sparte de el. El fura si ta-so se ducea apoi sa plateasca pentru paguba.

-Pai si ce v-a furat?

-O gaina, maica, o gaina. Nu imi e de gaina, dar mi-a zis ca a vazut uliul cand a luat-o. Am mai si strigat ca nebuna dupa uliu.

-Vai, ce copil!

-Pai da, si ta-so sa ma faca pe mine fara minti, eu care merg la biserica in fiecare duminica. Tin si toate posturile, maica. Da’ l-am blestemat, Dumnezeu sa ma ierte, l-am blestemat. Aproape ca am facut preinfarct.

-Da, imi pare rau, ce sa zic?! Si, pana la urma, v-a dat banii sau cum a facut?

-Mi-a dat o gaina, dar, a dracu’, nu face oua deloc! Mai multa paguba! A mea face oua!

-Mamaie, ultimele cinci intrebari, ca si-asa te-am retinut din treaba.

-Bine, maica, bine, ca si-asa incepe “Danut SRL”.

-Prima intrebare din alea cinci: Sunt femeile din Romania cele mai frumoase din lume?

-Maica, sunt, dar prea se buiesc(machiaza). Sa fie cum le-a lasat Dumnezeu! Pana si la biserica vin buite si cu fuste scurte. N-au nicio rusine, mamaie!

-Pai da, dar acum sunt alte vremuri, mamaie!

-Sunt, maica, dar… nu mai zic nimic, ca numai nespuse imi vin la gura!

-A doua intrebare: Va place Elena Udrea?

-Aoleu, sa n-aud de ea! De frumoasa, e frumoasa, dar nu e de politica. Sa se duca sa prezinte moda sau ceva.

-Bine, mamaie, daca o vad ii zic.

-A trea intrebare: Ati auzit de internet?

-Am auzit, maica, spune batrana facandu-si cruce.

-De ce va inchinati?

-Vai, mamaie, internetu’ asta e Dracu’ gol!

-Cum asa?

-De acolo vine Sfarsitu’!

-Nu, mamaie, e ceva, in mare parte, bun. A revolutionat absolut orice. A schimbat vieti, regimuri politice, a influentat economia.

-Poa’ sa fie asa cum spui tu, dar io asa cred, ca de acolo vine Sfarsitu’!

-A patra intrebare: Daca tot am ajuns aici, credeti ca vine Sfarsitul Lumii?

-Vine, maica, vine. Nu mai poate nici Dumnezeu sa aiba rabdare cu noi.

-Pai si cand vine?

-Nu stiu, maica, nimeni in afar’ de Dumnezeu nu stie, scrie si la carte, dar e pe aproape. Numai cei care se roaga se salveaza!

-Bine. Si ultima intrebare: Ati auzit de bloguri?

-De ce, maica?

-De bloguri.

-Ce sunt alea?

-Niste jurnale personale in care omul poate sa scrie ce vrea. Despre el, despre lume, despre ce vrea. Stai la calculator si scrii vrute si nevrute.

-Vai, maica, cu ce se ocupa tineretul in ziua de azi, in loc sa munceasca!

-Pai se castiga si bani din asta, dar cei mai multi o fac din placere.

-Eh, se castiga! Maica, maica, vai de noi si de noi! Nu-i pune nimeni la munca, ca n-ar mai merge tara asa prost.

-Bine, mamaie. Va multumesc ca mi-ati acordat acest interviu.

-N-ai pentru ce, maica. Dar pentru ce ziar il scrii?

-Pentru niciun ziar, mamaie, il postez pe blog, zic eu luand-o la fuga incercand sa ma salvez de ploaia de apostrofari.

 

P.S1 : Multumesc…

P.S2 : Sanatate cititorului si celui care nu citeste…

 

 

 

P.S1: Cam atat! 

P.S2 : Multumesc…

P.S3 : Sanatate cititorului si celui care nu citeste…

Stateam si eu linistit, in pat, cu telecomanda in mana, cu laptopul aprins. Era o zi frumoasa, chiar placuta in aspectele ei concrete.

Siii, ce sa vezi? Primesc un ping de la Tudor, insotit si de un mesaj pe care, desigur, nu mi-l mai aduc aminte acum, dar suna cam asa: Vreau sa iti vad adevaratul tau scris…

Mi-a stat inima in loc! Pe loc! SI, evident, iremediabil! “Hmmm, s-au prins astia!”, imi ziceam in sinea mea. “Pai cum? pai eu asa scriu de-adevaratelea. Bine sau rau, atat pot, atat fac! Sigur, incerc, ma chinui, dar cam atata… desigur, in viitor… sau nu… hmmm…  ” Siii, ce sa vezi? Cica-i leapsa, frate!

Asa ca…

(si aici trebuia sa urmeze poza cu scrisul, dar nu stiu de ce nu pot sa atasez o poza unui post. De uploadat am upload-o, dar nu merge introdusa in post. Solutia? Pun link catre ea Aici)

P.S1: A, si da, leapsa poate fi luata de cine vrea…

P.S2: Hmmm, daca stau bine sa ma gandesc… parca n-am iubit niciodata bastonasele… sa mi se traga de acolo?

P.S3: Cam atat!

P.S4 : Multumesc…

P.S5 : Sanatate cititorului si celui care nu citeste…