Achilianu

“la politica si la fotbal se pricepe toti”.

Aceasta axioma descrie cel mai bine conflictul dintre fanii lui Messi si cei ai lui Cristiano Ronaldo. Margand un pic mai departe, desi acel conflict isi revarsa nervii peste tot in lume, as putea sa afirm ca romanii se pricepe la orice. Si da, despre romani este vorba in acest post. Despre suporterii romani. Si despre fotbal.

Hai sa facem o mica radiografie a suporterului roman!

Trebuie sa precizez inainte de a incepe ca suporterul roman nu e suporter in adevaratul sens al cuvantului. Ori e huligan, ori n-are cu cine sa tina(pentru ca nu are cu cine!), ori nu este lasat sa fie suporter de catre huligani. Romanul nu are cultura, inteligenta si experienta de viata necesara pentru a fi suporter. Asa cred eu! Sigur, exista si exceptii, dar sunt putine, prea putine pentru a colora frumos acel tablou huliganic din tribune.

Suporterul roman nu are cu cine sa tina. Demult nu mai facem performanta in afara tarii, iar in Romania, de cele mai multe ori, castiga cel care are mai multe butoane, cel care tipa mai mult, cel care injura mai bine. Sigur, se obtin performante in gimnastica, la scrima, la rugby, il avem pe Bute, dar astea nu prea prezinta interes deoarece, nu-i asa, unul singur este sportul rege. Da, acel sport rege care la noi nu exista sau, daca exista, e doar un pisoi ce toarce.

Acel conflict de care vorbeam la inceput a aparut in Romania ca o consecinta logica a irefutabilului adevar: Noi nu avem fotbal! Neavand fotbal, facem si noi exact ce ar face si altii: Ne uitam in curtea vecinului. Asta, in loc sa facem ce era normal: Sa respingem imitatia asta ieftina, pe care unii cu mult tupeu o numesc fotbal, si sa ne reprofilam. Box. Basketball. Tenis. Gimnastica. Halbere. Sticlism. Coniac-canoe. In fine, spre ceva la care sa avem si rezultate si, poate mai important, satisfactii. Multi au facut-o si parca nu le merge chiar asa rau.

Ca sa nu ma indepartez mult de subiect, incerc sa remarc urmatoarea hiba a suporterului roman. El, ca fiecare om, incearca, in principiu fara sa-si dea seama, sa fie de partea celui mai bun, sa tina cu cel mai tare. As merge pana intr-acolo incat sa afirm ca romanul, ca orice om, vrea sa se identifice cu cel mai tare din parcare. Bine, la noi acest lucru a fost demonstrat de istorie, dar nu ne este caracteristica numai noua aceasta trasatura, asa cum am mai spus.

Problema mare apare numai atunci cand cel mai bun este 2. Sigur, sunt mai multi buni, ii identifici usor, dar mereu, sau aproape mereu, totul se reduce, ramanand 2 variante. “A” sau “B”? “DA” sau “NU”? “Messi” sau “Cristiano Ronaldo”?

Asta a fost de cand lumea si, coborand exact pe subiect, de cand fotbalul. Una dintre cele mai conflictuale ipostaze este, nu-i asa, intrebarea ramasa fara raspuns: Maradona sau Pele? Eh, a trecut vremea lor! Acum la moda  sunt Messi si CR7. Marele “atuu” pe care il are acest conflict(dintre suporterii celor 2, evident!) este dat de timp. Ei sunt acum! Si, poate mai important, amandoi sunt acum. Sigur, exista diferenta de 2 ani, dar e aproape insesizabila. Ei sunt acum, joaca fotbalul de acum, sunt supusi, cum ar veni, acelorasi conditii, in tentativa lor de a reusi ceva istoric, ceva aproape de legenda, ceva unic, ceva care sa-i diferentieze.

In sport a fost mereu asa! Locul 2 nu exista! Bine, exista, dar nimeni nu-l vrea. Si nimeni nu-l premiaza. Si da, istoria il inghite, dar ii taie din merite si-l minimizeaza grav. Si, atunci, cine ar vrea sa-i fie drept idol un numar 2? Cine vrea sa se raporteze la al doilea? Cine?

Pentru ca da, si asta cu raportatul este o treaba serioasa. Sigur, pute a neimplinire personala si a frustrari, lucruri ce, pana la urma, te duc pana intr-acolo incat sa te raportezi la cineva/ceva, dar conteaza enorm pentru individ. E gura de aer de care ai nevoie atunci cand simti ca nu mai poti, e relaxarea dupa o viata de incordare… e implinirea ta prin implinirea altora. Sigur, e o minciuna, dar o minciuna necesara. Pentru unii e si suficienta. Mai mult, cred ca unii nici nu constientizeaza asta. Cei mai multi. Acumaaa, nu pot sa-i creditez pe toti cu creieras destept, nu?

Atat de mult se mint unii, incat uita ca nu ei sunt actorii principali, ci doar niste figuranti intr-un show de la care nu primesc niciun ban. Si, daca ne referim strict la romani, nici satisfactii.

Care-i cel mai bun? Ca sa raspunzi la aceasta intrebare trebuie sa intelegi cateva lucruri:

-sunt oameni diferiti, cu calitati fotbalistice diferite, cu calitati fizice diferite, cu personalitati diferite, cu vieti diferite – toate acestea afectand intr-un fel sau intr-altul jocul pe care ei il presteaza.

-joaca in echipe diferite, astfel ca acele conditii identice de care vorbeam la fizica sau la mate nu se intrunesc. Sistem de joc diferit, tactica, in fine, filosofia echipei este diferita.

-unul e parte a unei echipe, asa cum e si normal, iar altul e insusi o echipa. Unul poate sa stea in umbra echipei sale, iar altul trebuie sa aiba mereu mingea in tentativa sa de a umbri echipa. Unul merge mai mult pe reusita echipei, iar altul merge pe reusita individuala. Unuia ii plac driblingurile scurte, iar altuia ii place sa-si puna in valoare fuleul si extravaganta din driblinguri.

Cine-i cel mai bun?

Sunt constient ca transferul lui Cristiano Ronaldo la Real Madrid, eterna rivala a Barcelonei, echipa lui Messi, a facut ca acest conflict sa se adanceasca. De aici, daca stai sa te gandesti, e ceva ciclic: Noi n-avem fotbal!->Cine are fotbal?->Oricine, mai putin noi!->Hmmm, care-s cele mai bune echipe din lume?(si aici e discutie, dar asta altadata!) ->Pai, Barca si Real->La Barca e Messi, la Real e CR7->Care-i mai bun?

Se creaza tabere, asa cum e logic. Nu normal, doar logic. Adica predictibil. Asa-i in mediocritate. Nu, nu, nu, chiar asa e! In loc sa te bucuri de ceva, preferi, mediocrule care esti tu mediocru, sa faci topuri, sa scoti pe cei mai buni din toate timpurile, sa iei meritele unuia, sa-l umfli pe altul, sa-l scoti pe al tau invingator, vrei, desi nu se poate, sa castigi o lupta la care nu participi. Si da, asta din prostie. Din mediocritate. Si din lasitate, pentru ca da, fara mimarea acelei lupte tu esti… nimic!

P.S1: Tin cu FC BARCELONA. Nu urasc Realul, care chiar mi-a placut enorm in perioada galactica(poate pentru ca era Zidane acolo-jucatorul pe care l-am adorat si pe care il regret zilnic). Nu-mi place Messi, dar nici nu-mi displace. Nu-mi place CR7, dar nici nu-mi displace. Daca ar fi sa aleg intre cei 2 as zice………….. pas!

P.S2: Si da, cei care sunt in acel conflict sunt ori cretini, ori ziaristi in cautare de senzational, ori… nu, cam atat!

P.S3 : Multumesc…

P.S4 : Lucrurile si persoanele au importanta atata timp cat noi le dam importanta, nu?

P.S5 : Sanatate cititorului si celui care nu citeste

Acum am vazut stirea… Am si eu o intrebare: De ce dracu’ nu-si dau astia demisia?

S-a intamplat la Alba Iulia. Drapelul national(al meu, al tau, al TARII!) a fost oleaca modificat… eh, a fost bagat si niste portocaliu intre galben si rosu. Daca stau mai bine sa ma uit la poza asta, pe care am luat-o de pe adevarul.ro, parca vad si un visiniu…

In calitatea mea de roman cer demisia celor care s-au ocupat de penibilitatea asta! Sau, daca nu se poate, pentru ca-i criza sau pentru ca oamenii tind sa tina de scaune, as vrea sa vad macar o atitudine de genul asta: Da, am gresit! Sunt prost/proasta! Se poate?

P.S1: Si da, noi nu avem nimic!

P.S2 : Multumesc…

P.S3 : Lucrurile si persoanele au importanta atata timp cat noi le dam importanta, nu?

P.S4 : Sanatate cititorului si celui care nu citeste

Da, n-am mai scris. Probabil ati observat. Nu, nu, nu, sigur ati observat! Pentru ca, nu-i asa, nici apa n-a mai curs asa cum trebuie, nici vantul n-a mai batut cu putere, “pe langa plopii fara sot”. Pana si Universul era monoton, iar “tanara gaura neagra”, abia sesizata, crestea intr-un mod miserupist si anost. Sa nu mai zic de domniile voastre care, intr-un protest tacit, ati refuzat parca sa va mai hraniti cum trebuie, aerul nu mai era respirabil, iar intreaga voastra existenta va parea fada si inutila…

Inteleg ca “everybody wants to be a star”, dar chiar asa? “N-am avut inspiratie”, “Am fost implicat in multe proiecte”, “am incercat si alte lucruri”, “probleme personale”, “n-am avut net ca mi l-au taiat”, “n-am mai scris ca n-am mai vrut, dar am tinut blogul sus, just in case ”, “oboseala”, “mi s-a luat”, “n-am avut chef”, “am avut probleme cu calculatorul”, “n-am ce scrie”, sunt doar cateva din scuzele fara scuza ale bloggerilor. Si da, mai toate incep cu “imi pare rau”. Scuze penibile din punctul meu de vedere, pentru ca nici bloggerului nu-i prea pare rau si nici vizitatorilor nu le pasa.

Sigur, accept si inteleg o scuza de genul: “Mi-au dat unii blogul jos” sau “N-am mai avut bani de host”, insa, cu tot respectul, acestea sunt situatii ce nu depind neaparat de tine, situatii pe care, vrei sau nu, le accepti cand si cum vin.

Nu condamn agramatii(nici eu nu-s perfect…inca! ), nu concep creatie fara prostie sau prostie fara creatie, nu uit ca exista si multi melteni, nu neg faptul ca omul are nevoie de recunoastere, respect si acceptare din partea celorlalti, nu uit nicio clipa ca toti suntem, ca vrem sau nu, supusi greselii, dar… dar…Chiar asa? Adicaaa, d-aia nu mai ai tu pulover pe gat? Pentru ca bloggerul X n-a mai scris pe blog? Aham! Sigur, scrie bine, e chiar genial in anumite momente, creeaza  posturi cu care esti de acord, te delecteaza, te relaxeaza, te amuza, in fine, iti place, dar atat de important sa fie incat sa simta el nevoia disculparii? Sau e doar prostie din partea lui?

P.S1: Si daca e prostie, vin imediat alte intrebari: Ce sa faci cu astfel de oameni? Ce sa discuti cu ei? Sa-i mai nasti o data? Sa iti stresezi creierasul facandu-le observatie? Sa ii inveti ce si cum?

P.S2: Prietene(prietena), am si alta treaba pe planeta, nu pot, n-am chef si nici nu vreau sa stau sa ma gandesc de ce nu ai mai scris! E irelevant! Chiar nu-mi pasa! Nimanui nu-i pasa! Stai jos, ai 4!

P.S3 : Multumesc…

P.S4 : Lucrurile si persoanele au importanta atata timp cat noi le dam importanta, nu?

P.S5 : Sanatate cititorului si celui care nu citeste

Ideea din titlu e acceptata, cu toate ca e destul de greu sa dam definitia cretinului, sau ma insel? Sigur, ii identificam usor si, in cel mai bun caz, ii acceptam ca o pata de culoare, fie ea si maro, ce, intr-o tentativa expansionista, doreste acapararea imensei cromatici umane. Din dorinta asta a lor reies 2 lucruri: a) impotenta celorlalti, a celor ce nu sunt cretini si b) nevoia acuta a cretinilor de a-i subjuga pe ceilalti.

Nu stiu cum esti tu, dar eu ii identific usor si, din cate am vazut din actiunile lor ulterioare, nu m-am inselat niciodata. Mai mult, am identificat si cateva trasaturi ale cretinului:

1. Principalul scop al unui cretin este acela de a fute pe cineva(indiferent daca acel cineva i-a facut ceva sau nu)

Stiu, suna urat, dar aia e! Curvele virgine sunt invitate sa plece de pe acest blog, nu inainte de a o…

Sa revin…sigur ca as putea sa explic filosofic toata frustrarea asta a lor, dar cred ca-i destul de clara limba romana sau, mai exact, limba asta de cartier… A, si da, asta e ceva cu care te nasti, indiferent de ce ar spune…oricine!

2. Cretinul nu da niciodata vina pe el pentru ca, nu-i asa, mereu altii sunt de vina!

Il trag in jos, ii pun bete in roate, il cenzureaza, in fine, il sicaneaza ei cumva si, astfel, el, fiinta doritoare de evolutie continua, este ingradit, incetinit sau chiar stopat din realizarea unicului sau scop, un scop maret: Acela de a se autodepasi…sau ceva!

3. Cretinul nu accepta opinia altuia

Asta chiar daca da dovada, pe moment, de o posibila acceptare a celorlalti si, mai important, a opiniilor lor. E falsa si timpul o va demonstra!

4. Cretinul apeleaza foarte des la conotatiile sexuale pentru a explica ceva sau pentru a stabili o baza comuna cu restul oamenilor.

Clar, nu?

5. Cretinul are placeri comune, aspiratii modeste si creier axat numai pe nevoile primordiale. De aici si agresivitatea sa excesiva, agresivitate ce nu este intampinata, modelata si, de ce nu, atenuata  de o ratiune.

6. Cretinul este plin de prejudecati, frici si contradictii bolnavicioase.

De aici si singura metoda de a-i combate. Sigur ca in actiunea de a-i stopa te lovesti de agresivitatea lor, lucru care poate fi extrem de periculos. Daca n-ar fi acea agresivitate ai putea foarte simplu sa exploatezi acele prejudecati, frici si contradictii…

7. Cretinul are tupeu iesit din comun

Mai are rost sa explic?

8. Cretinii au tendinta de “a se descurca in viata”

Vazandu-i, crezi ca nici Pamantul nu e atat de rabdator si te astepti ca in orice moment sa refuze sa-i mai sustina, dar nu, nu e deloc asa. Unii ii zic providenta, altii ii zic noroc…cert e ca un cretin este, oarecum, feritde nasolelile vietii…

9. Incoltit, cretinul are tendinta de a cere/provoca mila.

Apeleaza la sentimente pentru a nu fi strivit si, nu-i asa, de cele mai multe ori, ii reuseste…

10. Cretinul crede despre sine ca e credincios. Se lauda cu asta si chiar ii judeca pe ceilalti care, nu-i asa, nu sunt ca el…

Asta fara a putea sa-l identifice corect pe Dumnezeu, fara a fi neaparat un credincios practicant, fara a stii exact cu ce se mananca religia sa. A, si da, e strasnic batator si atarnator de cruci(pe unde apuca)…

Astea-s doar cateva din trasaturile unui cretin….sigur ca mai exista, dar asta-i tema pentru acasa

P.S1 : Multumesc…

P.S2 : Lucrurile si persoanele au importanta atata timp cat noi le dam importanta, nu?

P.S3 : Sanatate cititorului si celui care nu citeste

update: Nimeni nu e vizat, deci nu vreau sa atac pe nimeni, deci nimeni nu trebuie sa se simta nevoit sa-l ia cu tremurici de la genunche in sus sau in jos…insa, cateodata, asa vad eu lucrurile

Citesc bloguri/site-uri/ziare/reviste, ma uit la tv, ma uit la laiv bloggin’, interactionez, socializez, ma interesez, in fine, fiintez si eu cumva in nebunia asta informationala. Ca multi altii, nu?

Bai, dar spre deosebire de altii, eu mai am momente cand ma opresc. Pur si simplu ma opresc. Din ascultat. Din citit. Din scris. Din interactionat. Din…Pur si simplu nu mai pot. Peste tot cretini! Ala ca vrea sa faca o beuta, alalalt ca a fost la o beuta si “mama, ce i-am mai tras-o la una care era bunaaaa, urata!”; alalalt ca vrea sa propovaduiasca pacea si armonia; una cu asteptari de diva simte nevoia sa ne spuna ca si-a schimbat sponsorul; alta ca vrea sa schimbe lumea; alta, cu mai putine pretentii si mai multa scoala, isi pune poze pe FB si, probabil, spera sa o iertam pentru ca arata ca un tanc dupa bombardament, dar nu renunta la pantalonii tip prezervativ, ca deh, e moda; unii vor sa ne spuna ca au incercat un threesome si ca le-a iesit, in realitate ei suferind de ejaculare precoce sau, mai rau, li se intareste la vreo bomba sexy; unul il critica pe altul; ala, altul, ii da muie la primul(fiind baeti/barbati, e foarte misto sa auzi/vezi cand unu ii zice aluia ca ar vrea sa i-o suga, nu? Hmmm, tare! Bine, exista si exceptii, dar, na, e treaba lor! Nu judecam!); primul se ia de mama celui de-al doilea;  razboiul continua ca si cand cineva ar castiga ceva din el sau ca si cand mama lor ar face diferitele treburi la care, se pare, aia o supun; unii se lauda ca au bani si ca au fost ei destepti rau de tot si ca au pus ei bani la ciorap (carpit pe alocuri) si ca e de porc sa nu fii ca ei in perioada de criza. mai mult, ei insista sa-i catalogheze pe toti romanii drept prosti, ca deh, numai prostii si-au luat credit ca sa traiasca, cum ar veni, mai bine, fie doar si pe moment(dreaba care la noi a ajuns la rang de religie); aceiasi cretini se jura ca nu fac propaganda plitica, desi se vede clar ca fara merdenelele venite din zona politicului ei ar fi doar niste limbrici cu fete aproape umane; unii duc razboaie cu gramatica si-o ard cand ii e lumea mai draga, pe sistemul “indianul talpa iute”; altii, ca sa nu se lase mai prejos, se iau de matematica, de cultura, geografie sau chiar psihologie pentru ca, la dracu, Freud s-a culcat cu mamele tuturor; unii, mai rasati, cred ca da bine sa scrii in limba lui Shakespeare, desi postarile finale par a fi scrise de niste rom-glezo-contorsionisti; toti se pricep la orice si la nimic; toti sunt pasionati de Sfarsitul Lumii, cauta metode de a il amana, desi, la dracu, d-aia ii zice “sfarsit”; toti au “speranta ca”…orice; A, si da, toti, dar absolut toti, isi baga “PULA” in ceva: unii mai delicat, altii mai putin;

P.S1: Sigur, doar pentru ca am scris postul asta nu inseamna ca io-s fara de greseala. Doar constat in ce lume traiesc si cum se comporta ea.

P.S2: A, si da, nu exista exceptii! Am zis nu! Deci, nu! Nu! Nu auzi ca Nuuuuuuuuuuuuuuuuuuuuuuu?!!!!!!!!!!!!!!!!! Sau, stai, ca nu e bine sa generalizez(asa am invatat la faculta)…atunci, bine! Nu generalizez! “Ie multi cretini, bre! Dar ie si iexceptii! Numa ca nu le stiu spune aicisha…eh, altadata! Dar ele exista! ”

P.S3: Si toate astea pentru ca: everybody wants to be a star!

P.S3 : Multumesc…

P.S4 : Lucrurile si persoanele au importanta atata timp cat noi le dam importanta, nu?

P.S5 : Sanatate cititorului si celui care nu citeste

Orice bal al bobocilor este, din punctul meu de vedere, o imbecilitate nascuta din doua motive:

1. Dorinta unui grup de a se amuza pe seama altui grup.

2. Posibilitatea (in mintea unora) de a iesi putin din uniformizarea si plafonarea de care sufera la nivel de societate sau, mai exact, de grup social, avand ca tinta secundara, dar la fel de importanta, nevoia de a fi cunoscuti si recunoscuti, apreciati si, oarecum, identificati in mentalul colectiv cu ceva sau ca ceva.

Si, acum, in detaliu

1. Nu-s prea citit, dar nici nu iti trebuie multa carte sa iti dai seama de un lucru: Oamenii au tendinta de a face “caterinca” de alti oameni.

Constient sau nu(nu pot sa-i suspectez pe toti cum ca ar sti pe ce lume traiesc), oamenii au nevoia asta perversa de a se pozitiona cumva inaintea altor oameni. Darwinism sau nu, cert e ca, fie si printr-o gluma, omul are o dorinta, zic eu, malefica si distrugatoare de a pune in situatii penibile pe altii.

Asta, pana la urma, e chiar o arta si nu cred ca exista multi ce pot sa o aprecieze. Sau sa o execute. Unii, desigur, fac “baza” de altii la un nivel jos, primitiv si neslefuit. Eh, aia-s doar taietori de frunzisoare la caini. Adevaratii artisti in ale caterinchioaselor sunt cei care “te fac finut”.

Si, ca sa o scurtez, cum e cel mai finut mod de a face “caterinca” de cineva? Sigur ca da, e modul ala in care cretinul crede ca e in centrul atentiei, ca e “cool”, ca e “distractie maxima”, ca se simte bine, acceptat si chiar respectat de ceilalti. In cazul nostru…un bal al bobocilor! Sau, pentru ca tot au aparut emisiunile astea de “divertisment”, pot sa gasesc n exemple:

-Toate emisiunile in care sunt invitati toti luzerii societatii, toti netotii(), toti neanderthalienii…

-Emisiunile cobai(ex: alea in care niste grasi sunt pusi sa slabeasca; alea gen “esti cea mai slaba veriga…”)

Astea-s doar doua din exemple…restu’ tema pentru acasa

2.

Stii ideea aia de care ma tot leg , nu? Aia cu “everybody wants to be a star”?  N-am zis-o eu primul, doar cred in ea si cred ca ea este una din putinele reguli dupa care se ghideaza umanitatea sau, la nivelul ei atomic, individul. Cu alte cuvinte, fiecare se crede mai destept, mai frumos si mai shmecher decat celalalt si…la dracu…de ce sa nu primeasca ceea ce i se cuvine, nu? Unii aleg sa cante(vezi nasoalele ragaitoare la microfonul de cantat si la cel al impresarului/sponsorului), altii aleg sa reinventeze dodoasca, iar altii aleg concursurile(de frumusete, de miss/mister etc). E simplu, e uman-lucru care nu scuza premisele proaste de la care se pleaca-e acceptat de toata lumea, desi toata lumea concureaza cu toata lumea…

P.S1: Nu-s nici cel mai urat, nici cel mai frumos, deci n-am frustrari de genul acesta, dar refuz sa particip la o astfel caterinca doar pentru ca…e funny. Doar pentru ca “ne distram”. Refuz si pentru faptul ca as fi tentat sa generalizez si sa ajung iarasi la vorba mea: “Oamenii sunt prosti!”

P.S2: Bine, asta cand nu ma plictisesc si am alte lucruri mai bune de facut! Altfel, functionez si eu pe sistemul piticului: “se bucura cand vede unul mai mic decat el”

P.S2 : Multumesc…

P.S3 : Lucrurile si persoanele au importanta atata timp cat noi le dam importanta, nu?

P.S4 : Sanatate cititorului si celui care nu citeste