Achilianu

Afirm de multe ori ca-s genial(colegii si prietenii stie ). Dar nu e deloc asa. Deloc. Eh, ma alint si eu! Sunt la inceput si o stiu. Sunt multi, foarte multi, prea multi peste mine… in astea ale scrisului. Ma chinui, incerc sa-mi canalizez creierasul sa scoata si el ceva demn de apelativul ala(Stapanul Cuvintelor), pe care l-am inventat intr-o nemernicie fara de margini, dar nu-mi iese. Deloc. Insa, stiu sa-i apreciez corect(zic eu ) pe ceilalti.

Ce bloggeri mari? Cine, mai, aia? Cum dracu sa fie aia bloggeri mari cand nu scriu deloc genial. Si da, exista bloggeri geniali(aia care scriu… divin), bloggeri cunoscuti(numiti atipic mari, dar asa a fost si asa ramane, al caror singur merit e  ala de a fi perseverat in asta cu blogging-ul) si bloggeri incepatori(numiti atipic mici. din cate am vazut, unii chiar au talent si pot urca in categorie ).

Eu nu sunt blogger. Nici genial, nici mare, nici mic. Nu sunt… adicaaaaa, nu vreau sa fiu blogger in tara unde, cu atata mandrie nejustificata, unii se autobrenduiesc asa: Dumnezeii blogosferei,  Datatorii de Lumina, Sorii etc. Sunt doar unul din multime care scrijeleste pe o hartie 2.0. Atat. Asta-i moda acum si asta fac. Mai bine sau mai rau. Fiind un miserupist cred ca se subintelege ca… mi se cam rupe, nu? Cand se va termina toata shmenozeala asta o sa trec la altceva. Bine, de terminat nu o sa se termine pentru ca si ziarele migreaza in online si o sa se altoiasca cu blogurile dand nastere unui monstru, dar ziceam ca in eventualitatea disparitiei blogurilor n-am sa ma pun pe plans. Nici dependent de blog nu sunt, cum nici nu-s de facebook sau twitter.

Cine-s aia geniali?

Sigur, e parerea mea, deci e, prin definitie, subiectiva, dar e a mea si asta e :

Gabriela, Oana, Lucia, Lilick, Ioan Usca Lisandru.

P.S1: Nu doresc sa judec pe nimeni, doar am fost sincer. N-am facut discriminari, deci n-ar trebui sa se simta cineva. Doar ca… ma cutremur de fiecare data cand ii citesc pe mai sus-numitii. Si da, e chiar misto sa fii contemporan cu ei. Si nu, nu e in avantajul meu(sau al tau) sa zic ca si eu am blog si ca si eu scriu. Hmmmnuuuuuuuuu, deloc! Si da, e foarte greu sa ii comentezi… cu ce dracu sa-l mai completezi pe un geniu? Sa-l lauzi? Parca il murdaresti cu laudele tale…

P.S2 : Multumesc…

P.S3 : Lucrurile si persoanele au importanta atata timp cat noi le dam importanta, nu?

P.S4 : Sanatate cititorului si celui care nu citeste

Nu pot, nu vreau si n-am chef sa inteleg : 1. Banner-ele pentru bloguri. 2. spamul bloggerilor. 3. Moderarea comentariilor pe “blogurile mici”.

1. Banner-ele pentru bloguri

Inteleg si sunt de acord cu banner-ele din care scoti bani si cu cele ale unei campanii, fie ea umanitara sau nu. Prima-i evidenta, iar a doua e oarecum normala, ea transmitand mesajul “Sunt de acord cu campania X” sau “Eu il ajut pe Y…tu?”. Astfel de campanii trebuie sa aiba o imagine, o carte de vizita, au nevoie de vizibilitate, de promovare. Si, cum mai simplu si mai eficient decat prin bannere? Lumea da click, de la asta se nasc comentarii, posturi, in fine, o mica masinarie altruist construita si benefica pentru cel/cea in cauza.

Insa, cand vine vorba de bannere pentru bloguri personale, chiar nu inteleg! 1. Nu aduc vizitatori, desi mereu se gasesc niste luzerasi care sa dea click pentru ca “imaginea” unui blog este una care se pipaie pe tate sau isi arata imensul fund. 2. De ce as vrea sa am ca “imagine” altceva decat moaca mea care cum ca cica eu sunt ala care se strofoaca sa scrie posturi? Si, chiar daca fac un banner cu moaca mea, de ce as vrea asa ceva? Intrebare : Vreau sa fiu cunoscut pentru felul in care arat sau pentru ceea ce, sa-i zicem pretentios, creez? 3. Ocupa spatiu inutil, neproductiv si enervant. 4. Sunt “so yesterday” si lame.

2. Spamul Bloggerilor

De prea multe ori primim mesaje-spam, asta o stie si mama carei i-am facut o adresa de mail si e noua in ale mesengeritului. Intrebare logica, zic eu : De ce as vrea sa primesc spam si de la bloggeri? Treaba asta striga de la o posta cam asa : “Sunt vai de capul meu, am putini vizitatori si prin miscarea asta spamangistica incerc sa te agresez pe tine si pe alti cativa in incercarea disperata de a impusca si eu cateva vizite care, la sfarsitul zilei, sa-mi infirme oarecum implacabilul adevar potrivit caruia sunt lame, n-am ce/nu pot sa transmit ceva cuiva, desi mama mi-a zis ca-s special si unic”.

Acuma sincer, cine sta sa intre la bloggerii care fac asa ceva? Prietene/prietena, daca esti sau te simti datator/datatoare de lumina, atunci pune-ti posturile pe ftw.ro(care cica nu-i mort asa cum am vazut eu ca se plang multi, e doar in stagnare-asa o fi!) sau polimedia.us/fain(care e in continua crestere si care, mie personal, mi-a adus peste 1000 de vizite…mult, putin, alea sunt!). Mai stiu si alte agregatoare sau promovatoare, asa cum le zic eu, dar mie nu mi-au fost utile deloc, asa ca nu le mai mentionez. A, mai ai si tB care-i o super idee pusa in practica de niste oameni minunati care, de curand, au lansat http://ziarul.toateblogurile.ro/, locul unde se vor regasi si posturile de pe blogul tau daca esti destul de destept/desteapta ca sa-ti faci un cont la ei. Ce vrei mai mult? Twitter-ul si facebook-ul sunt intr-o continua ascensiune, deci da, alte locuri unde poti sa-ti promovezi minunata minunatie, inteligenta inteligenta si unicitatea. Daca esti atat de plin de continut, sunt sigur ca poti mai mult!

3. Moderarea comentariilor pe “blogurile mici”.

Bun, esti “blogger mare”, desi nu inteleg de ce, nu inteleg cum se poate inradacina o astfel de expresie prin simplul fapt ca asa au visat unii intr-o noapte. Bun, autoimpusi si branduiti astfel, cert e ca cam stim(voita) cine-s astia. Sau esti vedeta. In cazurile astea, inteleg sa iti moderezi comentariile. E normal, sunt niste unii, sa le zicem rasturnei, care nu te suporta-poate-i vina ta, poate e a lor-cert e ca aia sunt mereu pusi pe scandal si risti ca in “casa ta”  sa fii injurat, jignit, amenintat. Da’ de ce? Sa traiasca moderarea!

Bun, acuma ca toti plinii de ei lasa numai comentariile “de bine”, asta-i alta treaba si, totodata, o invatare de minte : Altadata nu mai comenta pe blogurile lor! Simplu!

Acum, trec rapid in cazul celor multi-sa le zicem, impropriu si doar pentru ca unii au vrut asa, poate pentru a-si masura, zic eu incorect, maretia si e-penis-ul, “bloggeri mici”. Prietene/prietena, ai 5-200 de unici pe zi, dintre care  vreo 5-20 comenteaza, crezi ca daca lasi comentariile libere o sa zica nasoale unii si altii? Bun, zic nasoale, cert e ca ei se fac de cacao. Nu tu, deloc! Bun, prostul revine, atunci poti sa banezi ip-ul sau, preferatul meu, sa-i raspunzi astfel : “Asta spune ceva despre tine!”…L-ai facut fara drept de apel, ala/aia si-a inghitit limba, i-ai dat o stanga a la Bute si apoi ai dansat deasupra lui ca Muhammad Ali. Deci, cu riscul de a ma repeta, ala/aia e “bine pa!”.

Plus ca, exista vizitatori, ca si mine, care vor sa posteze un cometariu acum! Nu stiu, vrea sa-i dea un raspuns unuia, vrea sa-l contrazica pe cel care a scris respectivul post, in fine, vrea ceva si vrea acum…nu cand te intorci tu de la piata sau de la scoala sau de unde esti plecat/plecata.

Si nu, mesajele care intra la spam din motive de plugin-uri, desi nu ar avea ce cauta acolo,-mie mi se mai intampla-nu intra la categoria asta.

P.S1 : Multumesc…

P.S2 Lucrurile si persoanele au importanta atata timp cat noi le dam importanta, nu?

P.S3 : Sanatate cititorului si celui care nu citeste

Nu mi-am propus niciodata sa fac recomandari. Sau sa dau sfaturi. Poate si pentru ca nu vreau sa fiu peretele de care se pot izbi reactiile persoanelor care primesc sfaturi sau recomandari de la mine. Sau, poate, pentru ca eu cred ca adevaratele sfaturi si recomandari ar trebuie sa fie pe directia tu-catre-tine. Asa e mai simplu, asa e mai corect fata de tine si fata de ceilalti.

Bun, acum ca am facut o introducere mai pompoasa, sa trec si la subiect. Astfel de posturi o sa mai fie pe acest blog. Le puteti numi, zice eu impropriu, recomandari, le puteti numi scurte(-scurte sau -lungi) de duminica sau luni sau…dar, eu am sa le numesc propuneri (in)decente. Sa incepem, zic!

Se intampla pe la 5 dimineata. Poate 5 jumatate. Ma pregateam de somn() cand primesc un mesaj, pentru cunoscatori post-it privat, pe toateblogurile.ro. Ciudat, nu? In mesaj imi scria un  baiat urmatoarele :

“salutare…uite cum ma tot uit io pe la tine prin ”casa”, dadui din intamplare si pe la schimb de link…si citii acolo ”Deci, daca vrei sa facem schimb de link-uri lasa-mi aici un comment”…daca vrei sa ai comentarii pe pagina (pe tema care o ai), da-mi un târrr si te-ajut! Numai de bine! ”

Acuma, voi ce ati fi crezut? La 5 dimineata? Sa se ofere cineva sa te ajute? In Romania? Dotati cu un scepticism ca al meu?

El nu stie ceea ce urmeaza sa zic, dar cred ca e, oarecum, de inteles. Ii raspund sceptic, dar si intrigat. Continuam noi discutia si se ofera sa ma ajute. Facem schimb de id-uri de mess si continuam discutia acolo. Sa-i trimit niste fisiere php ca sa vada ce si cum. Evident ca nu imi mai aduceam aminte parola la ftp, asa ca a decis el sa-si instaleze tema mea pe blogul personal, ca sa vada ce si cum. Eu asteptam, evident, uimit. Ca sa scurtez treaba, imi rezolva problema, ne imprietenim si pe facebook…ca-n reclama.

Unde vreau sa ajung? Doua lucruri :

1. Uite ca se poate sa mai gasesti si oameni care sa te ajute fara sa ceara ceva in schimb…cel putin, pana acum…

2. Eu sunt genul de om care vrea mai mult. Adica da, n-am stiut sa fac eu treaba aia, trebuie sa invat ca sa nu mai am nevoie de ajutor data viitoare. Am avut si problema cu virusii de care stiti si…Am decis sa invat uardpresuri, pehaspeuri si toate cele…Momentan ma relaxez cu ce posteaza Filip, caci asa se numeste baiatul care m-a ajutat, pe BlogShot.ro

A doua intamplare, zic! Si nu mai repet!

Mie nu-mi plac blogurile/site-urile care au melodii pe ele. Adica, nu neaparat ca nu-mi plac, dar nu inteleg de ce simte lumea nevoia de a avea muzica pe blog. De obicei, deschid shmenozeala si daca aud melodie inchid. Da’ de ce? Intru pentru continut, nu pentru melodie. Dar, mai sunt si cazuri, putine spre deloc, in care stau sa ascult melodia. Nu stiu, poate e scanteia aia care ma face sa stau sa ascult, desi timp nu prea are sa ia foc pentru ca invart mouse-ul destul de bine si il click-uiesc pe domnu’ X de nu se vede.

Intamplarea, fericita zic eu, a facut ca sa dau peste un VIS de melodie si, evident, de blog. Melodia imi place la nebunie si tare as vrea sa vad filmul. Sau serialul. Exact nu stiu ce-i, dar ma documentez. Oricum, mi se pare ca in videoclip este surprinsa cam toata actiunea.

Gata cu propunerile, cel putin, pentru moment.

P.S1 : Multumesc…

P.S2 Lucrurile si persoanele au importanta atata timp cat noi le dam importanta, nu?

P.S3 : Sanatate cititorului si celui care nu citeste

Ei si nu numai ei…

Combate-l, aproba-l, da-i un link sau doar citeste-l. Ar fi pacat sa nu mai blogareasca, nu? Inca nu-i in primii zece din Zelist, desi, pentru mine, e printre primii zece blogari pe care-i citesc la inceputul zilei…e Vania

Daca nu stiati de ea…e pacat! Insa, aflati acum : E geniala…e Gabriela. Si da, postarile ei sunt un deliciu!

Si altii merita, dar acum nu mai am baterie la laptop

P.S1 :  Multumesc…

P.S2 : Lucrurile si persoanele au importanta atata timp cat noi le dam importanta!

P.S3 : Sanatate cititorului si celui care nu citeste

A fost Fishilica. Care-i urmatorul?

Totul a pornit, probabil, ca o gluma. Sau nu. Oricum ar fi, cert e ca Fishilica este deja un brand. Serios. Cine sta in spatele blogului cu pricina si-a facut un nume in blogosfera romaneasca. Scrie si placubil. Intrebarea care, fara dar si poate, se pune este urmatoarea : Care-i urmatorul Fishilica?

Vorbeam cu Domnu’ Badea(vali badea) , azi, la telefon. Pe langa faptul ca mi-a cerut cu insistenta un link, mi-a dat si o idee. Care idee? Idea postului asta. Bai, va dati seama cat creste Fishilica? Are o sansa unica, asta. Lumea ii da link. Se va bucura de o crestere grandioasa in zelist. Poate pentru unii conteaza, poate pentru altii nu conteaza, dar, cica daca nu esti in zelist nu contezi. Cum am mai zis, Fishilica chiar le scrie bine. Parerea mea! Intrebarea pe care am repetat-o si o repet, pentru ca ma chinuie enorm, este : Care-i urmatorul Fishilica?

Va dati seama cata invidie o sa fie pe Fishilica? “Bai, de ce n-am fost eu ultimul din zelist?”  sau “Bai, ce noroc, frate, pe Fishilica asta!” Multi o sa spere sa se mai faca acest asalt de link-uri…O astfel de chestie transforma in realitate zicala : “Cei din urma vor fi cei dintai”

Intrebare : Oare se va mai face?

Asteptand cu nerabdare noua pozitie in zelist a lui Fishilica, va zic : Fishilica ruleaza!

P.S1 : Multumesc…

P.S2 : Sanatate cititorului si celui care nu citeste

Nu stiati? Nu aveati cum! Stiati? Deci, nu m-ati injurat prea tare cand ati incercat sa intrati pe blog! Pentru ca stiu ca ati incercat

Acum ca am lamurit si aceasta problema, va rog, respectuos, desigur, sa va indreptati toate huiduielile/injuraturile si tot ce va mai venit la gura cand ati incercat sa intrat pe blogul meu catre “nemernicii” de la toateblogrurile.ro. Ei sunt de vina! Da, ei sunt de vina pentru ca in comunitatea toateblogurile.ro o sa gasiti, in maxim 1 an, toata blogosfera romaneasca. Bine, toata, o sa mai fie mici exceptii-incapatanatii, aia cu aere, dar sa-i lasam, nu merita. Stiti de ce se mai fac “nemernicii” astia culpabili? De toate prieteniile pe care le-ati legat, de toate posturile bune pe care le-ati citit, de toate blogurile interesante pe care le-ati descoperit, de toate provocarile provocatoare la care ati participat…si, cum zice francezul : and many more!

Si, sa vezi ce  urmeaza!

P.S1 : Poate vi se pare funny dar, nu e! Cand ii prindeti injurati-i…cu-n Multumesc…Merita! Dar, de imi va mai pica blogul…

P.S2 : Multumesc…

P.S3 : Sanatate cititorului si celui care nu citeste